Treceți la conținutul principal

Pasul circuitelor la incalzirea prin pardoseala



Ce pas folosim la circuitele (buclele) incalzirii prin pardoseala?

Multa lume traieste cu impresia ca pasul mic al circuitelor, la incalzirea prin pardoseala este cel mai bun. Unii vanzatori(specialisti nu ii pot numi) recomanda pas de 100 (mm) sau chiar mai mic, la incalzirea prin pardoseala. Altii, la fel de vanzatori, recomanda in zonele cu suprafete vitrate mari ori in dreptul peretilor exteriori, indesirea pasului, ajungand chiar si la 50 (mm).

Vanzatorii recomanda pas de 100 la circuitele incalzirii prin pardoseala, afirmand ca acesta este cel mai bun, cel mai corect calculat, subliniind ca imobilul se incalzeste mai bine ori mai rapid asa, decat daca s-ar folosi pasul de 150 si ca d.p.d.v. al consumului de energie este mai economic astfel, bla-bla, bla-bla...

Sa vedem cum de fapt stau lucrurile, in realitate, dincolo de cuvinte. Se da ca ex. o camera de 50 mp dintr-un imobil anvelopat (termoizolat) mediu. Am ales o dimensiune mare a camerei, ca sa fie exemplul dat, cat mai elocvent. Montaj teava PEX 16*2.0 la circuite, sistem umed (adica cel cu sapa deasupra tevilor), finisare placi ceramice. Temp. max. agent termic secundar tur max. 33 ºC si retur max. 28 ºC (∆T max. 5 ºC). Temp. la nivelul pardoselei max. 29 ºC. Se solicita Temp. ambient 21 ºC.

Situatia 1 – circuite cu pas de 100.
Sunt necesare 7 circuite de cate 71 ml, cu un debit total de 452 l/h, obtinandu-se un efect termic de 2,6 kW.

Situatia 2 -  circuite cu pas de 150.
Sunt necesare 5 circuite de cate 67 ml, cu un debit total de 452 l/h, obtinandu-se un efect termic de 2,6 kW.

Concluzie:
Atat in situatia 1, cat si in situatia 2, consumul de energie este acelasi, efectul termic obtinut este acelasi. Doar difera numarul de circuite, implicit si metrajul de teava folosit. In situatia 1, necesarul de teava este de 497 ml. In situatia 2, necesarul de teava este de 335 ml. Diferenta: 162 ml de teava. Asadar, prin diferenta, in situatia 2, daca circuitele se monteaza la pas de 150, rezulta si un ansamblu distribuitor-colector mai mic, actuatoare mai putine pe partea de automatizare, s.a.m.d.

Este evident ca pasul de 100 ar putea avea o putere termica mai mare, daca privim acest aspect strict d.p.d.v. al cantitatii de agent termic ce poate fi transportat prin circuite, comparativ. Insa, daca nu se foloseste niciodata acest "surplus de putere", nefiind necesar vreodata, nici livrat vreodata, atunci puterea respectiva ar fi "alocata" inutil, implicit si surplusul de teava ar fi... degeaba.
Aceasta "rezerva de putere", aceasta supradimensionare, data de pasul circuitelor de 100(sau chiar mai mic), efectiv nu foloseste la nimic.




Daca in continuare vrei sa stii daca pasul mai mic la circuitele de incalzire prin pardoseala iti ajuta la ceva, citeste si acest articol


Daca vrei sa ai idee care este treaba si cu grupurile de pompare si amestec (GPA), la incalzirea prin pardoseala, vezi si acest articol


In curand o sa ne vedem aici, ajutandu-te cu mult mai multe informatii 






Comentarii

  1. Buna seara,
    Am o nedumerire cu privire la cele 2 cazuri de pas. Daca as considera situatia 3 cu pas de 200, 250 sau chiar 300 ar insemna conform celor de mai sus ca voi obtine tot 4,4 kw?

    RăspundețiȘtergere
  2. Se pot obtine tot 4,4 kW, doar ca pe masura ce creste pasul, ar fi necesara o temperatura a agentului termic primar mai mare(cu 2-4 *C, in fct de pas).
    Personal, in cazuri rezidentiale unifamiliale, nu recomand pas mai mare de 200(pt teava de 16/17 * 2.0). Si acesta doar cu sistem uscat.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc mult. Acum am inteles exact.
      Sunt din Timisoara si vreau sa va intreb daca imi puteti recomanda in zona o firma de calitate sa pun incalzire in pardoseala cu sistem umed, iar in living, dining si dormitoare cu sistem uscat, la casa noua.
      Cu stima, Marius.

      P.S. Am citit intreg blogul dvs. si pot spune ca este excellent, cu o multime de informatii pretioase.

      Ștergere
    2. Pe piata exista mai multe firme(branduri) ce pot oferi sistemul uscat, insa majoritatea au preturi prohibitive pt componentele necesare, iar altele cu preturi relativ mai bune ofera un fel de “surogat” al sistemului uscat.
      Pe de alta parte, din pacate, exista f putini specialisti si echipe care sa puna in opera sistemul uscat, asadar imi este foarte greu sa fac o recomandare demna de luat in considerare.
      Daca pare o varianta buna aceea de-a delega o echipa din B, la TM, rog mail la spip.pro@gmail.com


      Multumesc pt aprecieri.

      Ștergere
    3. Multumesc inca o data, va promit ca veti fi primul contactat cand voi demara lucrarile si o sa va solicit o oferta personalizata.

      Felicitari pentru blog.
      Marius.

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Proba de presiune la incalzirea prin pardoseala - Cand se efectueaza, inainte sau dupa turnarea sapei?

Cu cateva zile in urma, un utilizator pe un forum, intreba(ca multi altii de pana acum) daca se poate monta doar teava si sa toarne apoi sapa, fara proba de presiune, sau daca trebuie sa faca proba de presiune inainte de a se turna sapa. Desi multora le-ar parea evident ca trebuie facuta proba de presiune inainte de-a se turna sapa, din pacate(sau din fericire), eu am un alt punct de vedere, diametral opus. Exprimat la nivel logic, argumentat. Si pe baza experientei acumulate. Personal, nu imi pare imperios necesara proba de presiune inainte de turnarea sapei, daca teava PEX folosita este de buna calitate. De asemenea, proba cu aer la incalzirea prin pardoseala imi pare o prostie, reloaded. And reloaded. La probele normale de presiune, teava PEX de buna calitate nu prezinta modificari de diametru(decat de cativa microni), si asta doar in cazul presiunii, insotita de temperatura(crescuta a) agentului termic vehiculat. Cu cat temperatura agentului termic este mai mare, cu at

Sistemul umed si sistemul uscat la incalzirea prin pardoseala

Prezentare. Comparatii. Observatii. Recomandari. In acest articol o sa prezint, pe scurt, atat sistemul umed, cat si sistemul uscat la incalzirea prin pardoseala. “Condimentand” prezentarea cu cateva comparatii, observatii si recomandari.   Sistemul umed Sistemul umed inseamna, concis, acel tip de montaj al circuitelor de incalzire prin pardoseala, care, ulterior punerii in opera, se va acoperi cu sapa. Sistemul umed este cel mai raspandit tip de montaj la incalzirea prin pardoseala, atat pentru finisari calde (parchet/mocheta), cat si pt finisari reci (gresie, marmura, granit, etc).   Componente:      - banda perimetrala –  autoadeziva, cu “ ş orţ”      - material termoizolator -  poate fi de mai multe tipuri – vezi  aici      - circuitele/buclele  - tevile sunt montate deasupra suportului termoizolator (fie intre nuturi, fie cu cleme, fie pe grile + cleme, fie pe plasa speciala/STM + coliere PVC, etc – in functie de tipul si varianta de montaj aleasa)      - sap

Parchetul si incalzirea prin pardoseala - Sistemul umed vs sistemul uscat

Sistemul umed sau sistemul uscat?     In decursul timpului am participat la discutii interesante, insa am fost si martor la unele opace, elucubrante si sterile, astfel incat am auzit tot felul de mituri si teorii, care mai de care mai “savante”, referitoare la incalzirea prin pardoseala. Printre acestea, de exemplu, am auzit si persoane ce-au afirmat ca parchetul nu este recomandat la incalzirea prin pardoseala. Aceasta afirmatie(ca multe altele, dealtfel), reprezinta de fapt o exagerare grosolana - ca sa o numesc astfel, finut. Producatorii de parchet declara ca orice tip de parchet este potrivit pentru incalzirea prin pardoseala, cu mentiunea ca trebuie luata in considerare rezistenta termica a acestuia si faptul ca parchetul din lemn masiv, cat si cel multistrat(stratificat), lucreaza in timp. Parchetul fiind influentat continuu de temperatura si de umiditate. Astfel incat, intr-un imobil, daca umiditatea este mare, lemnul va absorbi vaporii de apa si isi va mari volumul, iar dac