Sistemul umed sau sistemul uscat?
In decursul timpului am participat la discutii interesante,
insa am fost si martor la unele opace, elucubrante si sterile, astfel incat am
auzit tot felul de mituri si teorii, care mai de care mai “savante”,
referitoare la incalzirea prin pardoseala.
Printre acestea, de exemplu, am auzit si persoane ce-au afirmat ca parchetul nu
este recomandat la incalzirea prin pardoseala. Aceasta afirmatie(ca multe
altele, dealtfel), reprezinta de fapt o exagerare grosolana - ca sa o numesc
astfel, finut.
Producatorii de parchet declara ca orice tip de parchet este potrivit pentru
incalzirea prin pardoseala, cu mentiunea ca trebuie luata in considerare
rezistenta termica a acestuia si faptul ca parchetul din lemn masiv, cat si cel
multistrat(stratificat), lucreaza in timp. Parchetul fiind influentat continuu
de temperatura si de umiditate.
Astfel incat, intr-un imobil, daca umiditatea este mare, lemnul va absorbi
vaporii de apa si isi va mari volumul, iar daca aerul este uscat, lemnul va
elimina vaporii de apa, diminuandu-si volumul.
Ca urmare a acestui fapt, in timp, pot rezulta rosturi inestetice intre placile
de parchet. Parchetul se poate deteriora mai mult sau mai putin rapid ori
vizibil. Uneori, pe langa aparitia rosturilor dintre placi, se poate intampla
ca placile de parchet sa devina concave/convexe, se pot constatata pe alocuri
“simple” exfolieri ale stratului nobil ori chiar fisuri si deteriorari in
profunzime. Pentru a se evita aceste situatii nedorite, trebuie tinut seama de
cateva reguli si recomandari specifice.
Producatorii de parchet nu sunt specialisti in sisteme de incalzire prin
pardoseala, astfel incat, nu de putine ori, recomandarile lor privind anumite
componente ce-ar “trebui” alese de catre beneficiari in configuratia incalzirii
prin pardoseala, pot crea confuzii, fiind preponderent nepotrivite.
Iar cei care se ocupa de sisteme de incalzire prin pardoseala(fie
reprezentanti/vanzatori/executanti/
consilieri), in covarsitor numar nu sunt specialisti si te
pot indruma gresit. Exista putini specialisti in domeniu. Greu de gasit. Dar nu
imposibil.
Sistemul umed
Avand in vedere ca cel mai raspandit tip de montaj la incalzirea prin
pardoseala este sistemul umed, inclusiv pentru finisare parchet, in general
producatorii de parchet marcheaza produsele ce sunt compatibile cu acest tip de
incalzire prin pardoseala printr-un simbol distinctiv, numai ca acestia nu
indica intotdeauna si rezistenta termica(valoarea R).
Din nefericire, multi confunda adesea rezistenta termica(valoarea R) cu
conductivitatea termica(coeficientul λ), astfel apar erori colosale si se fac
greseli monumentale. Ca le face un beneficiar, admitem ca este de inteles, insa
acestea apartin uneori tocmai celor in care ar trebui sa aiba beneficiarii
incredere, adica de catre cei vazuti ca specialisti(fie ei vanzatori,
consilieri, executanti).
Cu cat valoarea R este mai mare, cu atat materialul respectiv este considerat
mai bun izolator. Cu cat coeficientul λ este mai mic, cu atat conductivitatea
este mai mica(adica o rezistenta mai mare). Ca notiune generala, s-a stabilit
ca materialele sunt izolatoare termice daca au conductivitatea(coeficientul λ)
= 0,065 W/mK. Un banal polistiren extrudat de 3 cm grosime, de exemplu, are
coefiecientul λ = 0,033 W/mK. Iar un parchet triplu stratificat de 14 mm
grosime poate avea o rezistenta termica de 0,09 m2K/W. Daca se confunda(se
inverseaza) ca interpretare coeficientul λ cu valoarea R, s-ar putea spune
lejer ca polistirenul extrudat din exemplul dat este un excelent conducator
termic, comparativ cu parchetul(valoarea 0,033 < 0,09). Adica o aberatie.
Astfel, pentru a se evita diferite “surprize”, nicidecum placute, cel mai
indicat parchet este cel de tip special, marcat de producator a fi compatibil
cu incalzirea prin pardoseala. Daca nu exista niciun marcaj de compatibilitate
cu incalzirea prin pardoseala sau specificatii privind rezistenta termica a
acestuia, un parchet laminat ar fi cel mai potrivit a fi ales. Fiindca-i cam
lipseste fibra lemnoasa. In plus, daca acesta se deterioreaza prematur, nu prea
suspini dupa bani. Desi, nici acesta nu este chiar ieftin.
Daca se doreste un parchet stratificat(dublu sau triplu) peste sistemul umed
sau uscat, la incalzirea prin pardoseala, desi acesta are totusi o rezistenta
termica scazuta si o stabilitate dimensionala buna, tot ar fi de preferat sa
fie achizitionat cel marcat drept compatibil cu incalzirea prin pardoseala.
Rezistenta termica a parchetului depinde de tipul si grosimea acestuia, cat si
de esenta, si poate varia de la 0,03 m2K/W la 0,15 m2K/W.
Din pacate, este total falsa impresia ca un pas mai mic de montaj al tevilor(de
exemplu de 10 cm sau chiar mai mic) poate conduce la o putere mai mare disipata
si la o mai buna uniformizare a temperaturii la nivelul sapei.
Cu cat diferenta temperaturii agentului termic intre tur si retur circuite(∆T)
este mai mica(ideal max. 5 ºC), cu atat este mai bine si pentru parchet, din
punct de vedere al pastrarii stabilitatii sale dimensionale, in timp. De
asemenea, pe langa valoarea ∆T cat mai mica, montajul in meandra simpla al
tevilor(Figura 1) nu aduce variatii bruste de temperatura la nivelul
pardoselii(vs. montaj in spirala – Figura 2), protejand parchetul de tensiuni,
contribuind la pastrarea stabilitatii sale dimensionale pe intreaga suprafata.
La o valoare ∆T = 10 ºC, de ex., in varianta de montaj a
circuitelor in spirala, variatiile temperaturii la nivelul sapei raman aceleasi
ca si la un ∆T max. 5 ºC(Figura 2), insa efectul dat de diferentele si mai mari
si mai bruste de temperatura dintre tur si retur, prin intregul circuit, atrage
dupa sine “necesitatea” montarii pasului mai mic(implicit si teava mai multa,
distribuitoare mai mari, s.a.m.d.), intalnindu-se indeosebi la instalatiile mai
putin performante de incalzire prin pardoseala.
Acest pas folosit(de 10 cm sau chiar mai mic), se explica in mod “docent” de
catre unii vanzatori, cum ca intruchipeaza o “rezerva de putere” a instalatiei,
folosita in caz “de nevoie”, nicidecum ca acest concept de montaj cu pas mic, a
aparut in urma cu multi ani, la inceputurile incalzirii prin pardoseala,
pastrandu-se in “poezie” pana in zilele noastre, ca obligativitate. Tot
“poezia” spune ca acest pas mai mic este necesar pentru a preveni diferentele
mari si bruste de temperatura la nivelul sapei ce-ar aparea daca s-ar monta un
pas mai mare - ce zica-se nu ar asigura nici puterea necesara. Asadar, pasul
mai mic cica ar “potoli” tensiunile aparute la nivelul sapei si a finisajului
de tip parchet.
Bazaconii. Insa, din pacate, exista numeroase persoane ce iau aceste
“informatii” drept bune. Si simpli vanzatori sunt priviti drept ceea ce nu
sunt.
Una peste alta, lucrurile cam asa ar putea sa stea ca efect, insa in aceste
posibile cazuri, nu pasul “necorespunzator” al circuitelor este responsabil, ci
tipul de montaj si insasi configuratia sistemului de incalzire prin pardoseala
in sine(ma refer in special la grupul de pompare si amestec – ce in cazul
exemplificat este ori neperformant, ori absent).
Puterea emisa oricum ramane aceeasi, indiferent de pasul circuitelor. S-a
calculat si demonstrat acest lucru intr-un articol precedent. Iar “rezerva de
putere” adusa ca justificare, nu va fi niciodata necesara, implicit va ramane
nefolosita. Si-atunci, se naste intrebarea, logica dealtfel: la ce foloseste
atata teava-n plus?! Raspunsul este deductibil si cat se poate de simplu. La
nimic. Punct.
Pe de alta parte, dincolo de pareri si “parerologi”, daca montajul in spirala
ar oferi cele mai bune rezultate in cazul finisarilor de tip parchet, probabil
toti producatorii de incalzire prin pardoseala ar avea si ar recomanda sistemul
uscat montat in spirala, nicidecum in meandra simpla(cum dealtfel il prezinta –
absolut toti).
Revenind exclusiv la parchet, in ceea ce priveste stabilitatea dimensionala a
acestuia, este evident ca produsele multistrat sunt mult mai stabile decat cele
din lemn masiv, datorita modului in care sunt fabricate(straturi de lemn
aplicate perpendicular unul pe celalalt). In principiu, astfel, eventualele
tensiuni ce apar la nivelul fiecarui strat datorita modificarii conditiilor
ambientale(adica umiditatea relativa si temperatura), se pot anula reciproc.
In functie de mai multe caracteristici, stabilitatea dimensionala a parchetului
stratificat, difera de la producator la producator. De exemplu, un parchet
stratificat de 10 mm grosime poate avea o stabilitate dimensionala
mai buna, un strat nobil mai gros si o valoare R mai mica decat acelasi tip de
parchet, avand aceeasi grosime, apartinand altui producator. De obicei(dar s-au
intalnit si rare exceptii), cea mai buna stabilitate dimensionala este oferita
de parchetul marcat a fi compatibil cu incalzirea prin pardoseala.
In cazul alegerii montajului de parchet peste sistemul umed la incalzirea prin
pardoseala, trebuie luat in calcul faptul ca transferul termic in cazul unui
parchet lipit pe suport(pe sapa) este considerabil mai bun decat in cazul
parchetului montat flotant peste sistemul umed(sapa), cat si peste sistemul
uscat. Prin lipire, transferul termic se realizeaza mult mai bine si mai
rapid, decat in cazul montajului flotant – unde, intre suport si parchet apare
un strat de material izolator si o perna de aer, ce, in acest caz are un efect
de bariera termica.
Pentru lipirea parchetului pe sapa, se utilizeaza un adeziv special. Datorita
elasticitatii sale sporite, acesta poate prelua din tensiunile ce apar atat la
nivelul sapei, cat si al parchetului.
Inainte de a incepe montajul parchetului pe sapa(sistem umed) trebuie
verificata friabilitatea si umiditatea sapei (care, in cazul unei
sape pe baza de ciment nu trebuie sa depaseasca 1,7%, iar in cazul celor
anhidrice trebuie sa fie de 0,3%).
In principiu, atat pentru sistemul umed, cat si pentru cel uscat, esentele cu o
densitate medie si mare sunt cele recomandate pentru incalzirea prin
pardoseala. De exemplu NU se aleg esentele de fag, mesteacan, paltin.
Sistemul uscat
Privind incalzirea prin pardoseala - sistemul uscat(Figura 3), se poate alege
si monta orice tip de parchet(laminat, dublu/ triplu stratificat ori masiv),
fara ca acesta sa prezinte neaparat marcaje care sa ateste compatibilitatea cu
incalzirea prin pardoseala. Singurele conditii fiind, totusi:
1. Parchetul sa nu aiba lamelele foarte mici(scurte si inguste);
2. Parchetul sa nu depaseasca 20 mm grosime;
3. Montaj flotant;
4. Sistemul sa prezinte placi de aluminiu pentru stratul suport;
5. Valoarea R sub 0,15 m2K/W – impreuna cu folia;
5. In configuratia sistemului de incalzire prin pardoseala sa fie prezente, pe
fiecare nivel de distributie, grupuri de pompare si amestec performante(care sa
asigure permanent o valoare ∆T max. 5 ºC, printre altele).
CONCLUZII & RECOMANDARI:
Coroborand informatiile din acest articol cu cele precedente, printr-o analiza
simpla se poate constata ca in cazul finisajelor de tip parchet, o alegere la
fel de buna o reprezinta atat sistemul umed, cat si cel uscat.
Doar ca, prin comparatie, sistemul uscat se preteaza mai degraba in imobile
unde inaltimea de montaj a sistemului + finisaj, trebuie sa fie cat mai mica.
Recomandarea mea este aceea de-a folosi parchet, ca finisaj, atat la sistemul
umed, cat si in cazul celui uscat, ambele sisteme avand plusuri si minusuri,
comparativ.
Ideal ar fi ca in cazul montajului parchetului peste sistemul umed(peste sapa),
acesta sa fie lipit pe suport(pe sapa). Dar se poate monta si flotant.
Atat la sistemul umed, cat si la sistemul uscat, se poate alege orice tip de
parchet, marcat corespunzator de catre producator, ca fiind compatibil cu
incalzirea prin pardoseala.
Atat pentru sistemul umed, cat si pentru sistemul uscat, indiferent daca
finisajul ales ar fi parchet sau gresie(de ex.), recomand de asemenea, montajul
circuitelor in meandra simpla.
Din mai multe considerente, pasul de 150 (mm) este cat se poate de bine ales pentru sistemul umed. Pentru sistemul uscat se poate alege pasul de 200 (mm).
Daca sistemul de incalzire prin pardoseala ales de tine vine insotit de
PROIECT(ma refer la proiectul tehnic) si daca este aleasa o configuratie
adecvata a incalzirii prin pardoseala, iar montajul se realizeaza corect,
atunci poti sa fii sigur ca in timpul exploatarii NU vor exista diferente de
confort termic intre zonele cu finisare calda(parchet) vs. zonele cu finisare
rece(gresie, marmura, etc), indiferent daca montajul parchetului a fost realizat pe
sistem umed sau uscat.
Buna ziua,
RăspundețiȘtergereVa rog sa-mi spuneti daca este adevarat faptul ca la sistemul de incalzire uscat parchetul se flambeaza la deplasare pe el, iar sub parchet exista senzatia de gol?
Multumesc. Excelent blog.
Fals.
ȘtergereDaca montajul sistemului uscat de incalzire pin pardoseala este corect, efectul de “floating” este acelasi ca in cazul montajului aceluiasi tip de parchet peste sapa.
Multumesc pt apreciere.
Buna ziua,
ȘtergereCe inseamna un montaj corect in acest caz? Ce rezistenta la compresie trebuie sa aiba placile? Daca se aleg placi de 5 cm in locul celor de 3 cm, acestea sunt mai sensibile la compresie?
Multumesc,
Montajul corect(si in acest caz, ca si in cel al sistemului umed, dealtfel) reprezinta o serie de reguli specifice, atat aparte cat si comune, de care trebuie sa se tina seama la punerea in opera a sistemului. Evident, nu este cazul sa le enumar.
ȘtergerePlacile XPS au o rezistenta la compresiune apropiata ca valoare, indiferent de producator si/sau grosime. Asadar, placile XPS de 50 mm nu sunt semnificativ mai sensibile la compresiune, comparativ cu cele de 30 mm si pot fi folosite cu brio la sistemele de incalzire prin pardoseala, atat la cel umed, cat si la cel uscat.
Cel mai bun comentariu/explicatie gasita pina acum despre parchet /incalzire in pardoseala...dar sunt daca ar fii sa intram mai in amanunt,ar trebui zis ca transmiterea caldurii se face prin conductie,convectie si radiatie...Ponderea transmiterii caldurii la sistemel cu incalzire in paroseala este 1.Radiatie ,2Convectie 3.Conductie in aceasta ordine,radiatia si convectia avand ponderea cea mai mare.Din punct de vedere al transmiterii prin convectie (...apa din tubulatura,care se deplaseaza la o anumita presiune,temperatura si viteza ,pe suprafata podelei )...este evident insa ca in aceleasi conditii,de presiune,temperatura si viteza a apei din tevi,daca pasul este mai mic si tubulatura mai multa pe aceiasi suprafata randamentul termic este mai mare si caldura se transmite mai uniform pe suprafata...Este gresit a spune ca nu conteaza,in aceleasi conditii ,P,V,T...in schimb ,din calculul energetic,eficienta instalatiei,temperaturile de lucru etc ,exista o varianta optima pe care,proiectantul instalator ar trebuii sa o cunoasca...dar din pacate se face la ochi...
RăspundețiȘtergereBunna. Multumim pentru e informatiile utile. Am rugamintea de a-mi oferi inca 2-3 informatii.
RăspundețiȘtergere1. Care ar fi diferentele de eficienta la incalzirea in pardoseala care are gresie la suprafata, comparativ cu lemnul (evident unul bun, recomandat de producator.)
2. Daca este montat corect si sapa uscata bine dupa turnare, ce probabilitate exiata ca in cativa ani sa apara distante intre rosturi la parhect melamint
3. Este reala ideea ca la gresia montata fara rosturi exista o problema din cauza lipsei spatiului de dilarare ? E nevoie si la gresie de dilatare la incalzirea in pardoseala?
Multumesc!
Fara a intra in amanunte, iata raspunsurile:
RăspundețiȘtergere1. Nu este nicio diferenta.
2. In principiu uzura normala a materialului poate determina aparitia lufturilor intre placi, odata cu trecerea timpului. Acest lucru se intampla indiferent daca avem incalzire prin pardoseala sau nu. Calitatea parchetului (ca este melaminat sau stratificat) difera de la producator la producator, cu mici sau mai mari diferente.
3. Fals. Dilatarea este de ordinul micronilor.
Nota: Ma refer exclusiv la sistemele Premium de incalzire prin pardoseala. Altele, in afara acestora, pot genera rezultate diferite, datorita performantelor mai slabe.
Buna ziua! M-ar ajuta foarte mult o parere/recomandare despre cat de potrivit este pentru incalzirea in parsodeala parchetul dublu stratificat cu un multistrat din mesteacan de 6mm si un strat nobil de 4 mm din stejar. In fisa tehnica primita de la producator apare ca rezistenta termica este de 0,51 m² k/W (10 mm). Din ce ati scris in articol pare enorm. Totusi parchetul este promovat ca cel mai potrivit pentru incalzirea in pardoseala datorita multistratului de mesteacan. Toate aceste informatii ma cam deruteaza...
RăspundețiȘtergereIn fisa tehnica nu este specificat a fi compatibil cu incalzirea prin pardoseala.
ȘtergereRecomandarea mea ar fi sa te orientezi catre alt tip de parchet, cu o valoare R mai cuminte.