miercuri, 9 noiembrie 2016

Calculator Necesar Termic



Sunt sigur ca mare parte din cei care citesc aceste randuri, inainte au cautat pe net informatii referitoare la calculul termic al imobilului. Si eu am cautat. Impins de curiozitate sau de anumite discutii contradictorii. Si am gasit cateva. Unele relativ simple si directe, altele alambicate in formule si imbarligaturi - de simteai ca om normal si neantrenat cu tot felul de termeni si parametri de specialitate – ca ti se scranteau ochii si neuronii, fiind nevoit sa introduci anumite date non-familiare in locuri speciale din tabele sau chestionare, ca apoi sa iti dea, dupa minute bune de straduinte si naduseli, un rezultat. De cele mai multe ori, departe de adevar. Foarte departe de adevar. Cu vreo 40-50% mai sus (si asta in cazul fericit in care nimereai si introduceai bine datele solicitate, ca altfel rezultatul era “pe aratura”). Ei bine, pana la urma, ca in vorba "multi vad putini pricep", ceea ce rezultase la calcule, aia rezultase, iar ce rezultase era luat drept adevar, mai ales ca vestitele “calculatoare” sunt prezente pe site-uri de instalatii termo-sanitare cu nume si renume, sau pe bloguri de profil ce se vor a fi create de catre specialisti/proiectanti in domeniu. Fiindca s-ar putea astfel facil subintelege ca ar trebui sa poarte o calitate de adevar indiscutabila. Bineinteles, acest adevar, acest rezultat obtinut, luat drept bun de fiecare persoana in parte, mai era disecat uneori si pe bloguri sau forumuri, aprobat sau respins, total sau partial, impanzind totusi spatiul virtual cu nemuritoarea intrebare:

Ce necesar termic are imobilul meu?

Sau, mai bine si mai direct zis: ce putere sa aiba sursa termica ce o voi alege pentru imobilul meu?

Raspunsul este cat se poate de simplu. Insa nu pentru toata lumea, fireste. Unii dorind sa fie mai catolici decat Papa, altii cautand si virgula de dupa virgula, ori iepurele din joben, crezand ca este asa cum au citit ei pe undeva pe net ori au auzit de la vreun cumnat instalo-zugrav, ca pentru instalatia cu radiatoare este un anumit necesar termic, iar pentru incalzirea prin pardoseala, necesarul termic ar fi altul. Nimic mai fals. Pierderile termice ale unui imobil sunt aceleasi, indiferent de sursa de incalzire ce o vom folosi, dar si indiferent de sistemul termic pt care se opteaza.

Personal consider ca toti cei ce-au prezentat astfel de calculatoare ale necesarului termic, oricat au simplificat sau au complicat chestionarul in care trebuiau introduse anumite date de catre solicitanti, au apelat mai degraba la EN1907, desi acest normativ a fost inlocuit de EN1264. Probabil unii dintre acestia nu au stiut si nici nu au habar ca normativul s-a schimbat. Sau il flutura drept stindard(gen: produsele noastre corespund normativului EN1264...), dar sunt de fapt pe langa gard, pe langa caruta daca le soliciti un calcul termic, fie el si grosier.
Imi amintesc de un caz, din nenumarate altele, cand in urma cu cativa ani ma "contram" cu un ditamai directorul tehnic al unui mamut de firma, cu statut greu in echipamente termo-sanitare, de la care urma sa achizitionez o PDC, el sustinand ca pt un anumit imobil necesarul termic este de 35 kW, iar eu sustineam ca este de max. 23 kW. Am ignorat pana la urma ce agregat recomanda el(ca putere), si am ales ce am calculat eu. Pana la urma, fu` ca mine. Si-am stat si-am gandit eu asa, in sinea mea, ca daca nici macar un director tehnic nu are habar sa realizeze un calcul relativ simplu, atunci ce ma mai mir de unii vanzatori ce calculeaza necesarul termic "la cubaj"...?! Nu ma mir, doar ca unii prin functia ce o detin si prin locul de munca specific, sunt catalogati drept specialisti, insa de fapt nu reusesc altceva decat sa induca lumea in eroare prezentand falsuri drept adevar. Partea si mai rea este ca se si lupta pana in panzele albe sa sustina si sa demonstreze ca au dreptate.



Pierderile termice ale imobilului = Necesarul termic al imobilului

Pornind de la aceasta relatie, lucrurile parca par si mai simple.

Pentru un imobil anvelopat(termoizolat) mediu, adica 10 cm EPS pe peretii exteriori, 10 cm EPS sub placa(fundatie) + 3-5 cm XPS peste placa(sub sapa) si 20-30 cm (vata minerala + EPS) la plafon(acoperis), necesarul termic este cuprins intre 60 si 70W/mp. Depinzand de mai multe detalii. Dar pt un calcul grosier, si mai ales in cazuri rezidentiale urbane uzuale nu avem nevoie de multe detalii, fiindca nu prea ajuta. Decat in anumite cazuri. Ceea ce vreau sa spun este ca indiferent daca vorbim de un imobil de 100 mp sau despre un imobil de 350 mp, ambele anvelopate mediu, tot o centrala termica pe gaze de 24 kW vom alege. Fiindca in cazul centralelor pe gaze, nu se gasesc centrale de puteri mai mici(decat prin comanda speciala si la pret prohibitiv). Mai mari, da, se gasesc. Daca vorbim de o centrala termica pe lemne/peleti/electrica, lucrurile se schimba, deoarece exista si de puteri mai mici decat cele pe gaze, astfel incat, acele detalii de care spuneam mai sus, pot avea sensul lor la calculele specifice, astfel incat imobilul de 100 mp va avea nevoie de o centrala de maxim 7 kW, iar imobilul de 350 mp ar ramane tot la o centrala de 24 kW.

Daca termoizolatia imobilului este ceva mai buna, sa zicem 15 cm EPS/vata minerala pe peretii exteriori, 10 cm EPS sub placa(fundatie) + 5-10 cm XPS peste placa(sub sapa) si 30-40 cm (vata minerala + EPS) la plafon(acoperis), atunci necesarul termic al imobilului poate fi incadrat la 50 W/mp. Astfel, imobilul de 100 mp ar avea un necesar termic de 5 kW, iar cel de 350 mp ar avea un necesar termic de 17,5 kW(dar pt care tot o centrala pe gaze de 24 kW vom alege, de ex).

Daca optati pentru o termoizolatie si mai zdravana a imobilului, va puteti incadra cu acesta ca si casa eficienta energetic, iar valoarea necesarului termic scade. Implicit si consumul de gaz/electricitate/lemne/peleti, scade.

*Evident, in cazul termoizolarii imobilului, una este sa se foloseasca EPS 80, alta EPS 100. Cum exista si diferente la termoizolare intre cea cu vata bazaltica si cea cu vata minerala. Deh, detalii…

Grosierul meu “calculator” nu este si nici nu se doreste un etalon de calcul al necesarului termic al imobilelor, deoarece, asa cum am mai spus, sunt cazuri in care este nevoie de un calcul foarte amanuntit, detaliat si precis, iar eu acum incerc doar sa repar oarecum stangaci, boacane facute de predecesorii mei colegi de ramura care-au prezentat prin diferite locuri pe net, “calculatoare” cu o valoare de adevar… departe de realitate. Insa, pe de alta parte, va puteti bizui pe o mult mai mare apropiere de realitate prin estimarea mea grosiera de calcul, atunci cand alegeti o sursa termica(centrala termica), si garantez ca nu veti gresi cu nimic.



Pentru un calcul detaliat si precis al necesarului termic al imobilului, recomand sa apelati la un inginer energetician/proiectant bun(atentie, in tara sunt doar putini cu adevarat buni!).

Va doresc succes!

P.S. – Nu mai credeti in toate bazaconiile prezentate pe net! Uneori nici firmele de prestigiu nu ofera altceva decat bazaconii drept cele mai fondate si mai adevarate informatii.

duminică, 3 ianuarie 2016

Proba de presiune la incalzirea prin pardoseala. Cand se efectueaza, inainte sau dupa turnarea sapei?



Cu cateva zile in urma, un utilizator pe un forum, intreba(ca multi altii de pana acum) daca se poate monta doar teava si sa toarne apoi sapa, fara proba de presiune, sau trebuie sa faca proba de presiune inainte de a se turna sapa.

Desi multora le-ar parea evident ca trebuie facuta proba de presiune inainte de-a se turna sapa, din pacate(sau din fericire), eu am un alt punct de vedere, diametral opus. Exprimat la nivel logic, argumentat. Si pe baza experientei acumulate.

Personal, nu imi pare imperios necesara proba de presiune inainte de turnarea sapelor, daca teava PEX folosita este de buna calitate. De asemenea, proba cu aer la incalzirea prin pardoseala imi pare o prostie, reloaded. And reloaded.
La probele normale de presiune, teava PEX de buna calitate nu prezinta modificari de diametru(decat de cativa microni), si asta doar in cazul presiunii, insotita de temperatura (crescanda a) agentului termic vehiculat. Cu cat temperatura agentului termic este mai mare, cu atat exista posibilitatea de deformare mai mare(si aici ne referim mai degraba la gradul de elongatie). In conditii normale, doar cu presiune de aer, teava nu prezinta elongatii si nici nu-si modifica diametrul. Exclusiv la presiune mare, da, teava prezinta un grad de elongatie vizibil. Insa garantat nu atinge nimeni la probe normale asemenea presiune.

Pe de o parte, circuitele la incalzirea prin pardoseala sunt dintr-o bucata, nu prezinta imbinari, ca la tevile PPR, de ex. Da, daca ar fi vorba de tevi PPR care trebuie inglobate in sapa, atunci proba de presiune ar fi neaparat necesara, inainte de turnarea sapelor.

La montajul pe plasa STM, de ex, teava nu este afectata daca, sa zicem, accidental este zgariata de aceasta, deoarece zgarietura este superficiala. Iar tevile PEX de buna calitate au un raspuns nemaipomenit privind S.C.G./D.L.F.(Slow Crack Growth  / Dezvoltarea Lenta a Fisurii), comparativ cu tevile de calitate mai slaba ce sunt afectate in timp chiar si de o banala zgarietura.

Cazurile in care, accidental(sau cu rea intentie) cineva a “bubuit” teava ce urmeaza a se acoperi cu sapa, se observa chiar si la o mai superficiala privire de ansamblu. Nu este facil a se gauri/taia o teava PEX prin actiuni mecanice de orice fel, fara ca cineva sa nu reuseasca sa observe acest lucru pana in a se turna sapa. Teava PEX nu este afectata decat de actiuni mecanice strasnice asupra sa. Iar acest lucru este VIZIBIL.

Pe de alta parte, o teava PEX de calitate nu are cum sa prezinte vicii de fabricare, aceasta fiind verificata minutios inca de la stadiul de productie. Linia de productie a tevilor PEX de calitate nu permit vicii de fabricare, fiindca utilajul se opreste instant daca in procesul de productie apare chiar si cea mai mica eroare sau abatere de la parametrii introdusi in calculator. Cine a avut posibilitatea sa vada vreo linie de productie de-acest fel poata confirma spusele mele. Asa ca teava nu prezinta defecte de fabricatie, cei care pun in opera incalzirea prin pardoseala este de inteles ca nu se saboteaza… Alti terti lucratori, da, pot sa gaureasca accidental (sau rau intentionat) teava pusa in opera, insa cazurile acestea sunt atat de rare si se intampla doar intr-un anumit mediu, incat nu are rost sa ne ingrijoram. Si-atunci hai totusi sa gandim pozitiv si sa lasam deoparte drobul de sare.

Echipa care pune in opera incalzirea prin pardoseala, solicita beneficiarilor(sau cel putin asa ar trebui), front de lucru. Acest lucru insemnand ca de atunci de cand se incepe, si pana se termina montajul incalzirii prin pardoseala, singurele persoane care intra in imobil sunt acelea care se ocupa de punerea in opera a acesteia si bineinteles, beneficiarul lucrarii. Nu cred ca vreun executant sa accepte la locatie, pe parcursul punerii in opera si alte echipe, cu terte activitati. Iar daca ar exista intamplator aceste cazuri, nu stiu prin ce concurs de imprejurari, beneficiarul ar trebui sa fie constient ca este primul responsabil in a-si proteja investitia, si informat de catre executant cu privire la toate situatiile neplacute in care-ar putea sa se afle acesta, acceptand o atare decizie a sa, de “aglomeratie” a locatiei si lucru de-a valma. Implicit si de cazul accidental sau rau intentionat ca cineva sa-i “bubuie” vreo teava. Si nu cred ca vreun beneficiar si-ar dori o atare responsabilitate sa o ia asupra sa. Astfel, majoritatea inteleg. Iar cei cativa, ce nu vor sa inteleaga, o "intorc elegant printr-o pirueta scolareasca"... solicitand neaparat proba de presiune, inainte de turnarea sapei, insistand, pe motiv ca "asa se face". Oare asa se face?!

Cei care ulterior montajului incalzirii prin pardoseala intra in imobil cu turnarea sapelor, fie ca o vor face mecanizat sau nu, nu au instrumente uzuale de lucru cu care sa “bubuie”, chiar si accidental vreo teava. De ex, se poate calca pe tevi, se poate trece cu roaba plina ochi de mortar peste acestea, se poate aseza peste tevi palnia de la “elefantul” transportator al sapei mecanizate sau “trompa” (etc). Toate aceste actiuni normale de lucru, fara macar ca tevile sa se deformeze catusi de putin. Nu mai vorbim ca acestea sa fie taiate/intepate/gaurite. De mistrii, dreptare si alte “acareturi”, presupun ca nu ar fi de luat in considerare ca “arme albe” pentru tevi.

Toti beneficiarii sunt indrumati ca imediat dupa punerea in opera a incalzirii prin pardoseala, sa aiba echipa pregatita sa traga sapa deasupra. Ca tocmai, si astfel, sa evite posibile neplaceri.

Asadar, in opinia mea, proba de presiune pentru cazul incalzirii prin pardoseala se poate lejer efectua dupa turnarea sapelor(referindu-ne la sistemul umed in cazul de fata).


Ca regula generala:
NIMIC rau nu se poate intampla(ba dimpotriva), atata vreme cat beneficiarii urmeaza indicatiile, solicitarile si recomandarile firmei care se ocupa de incalzirea prin pardoseala. Bineinteles, admitand faptul ca firma aleasa este una profi. Iar beneficiarii sa fie constienti ca nu au cum sa cunoasca domeniul mai mult, mai amanuntit si mai bine decat acestia.


Privind indicatiile de montaj, intretinere, exploatare, etc, fiecare firma poate sa faca propriile sale reguli. Unele din acestea pot fi comune cu ale altora sau nu. Asta nu inseamna ca este ceva neaparat gresit, la unii sau la altii. Insa pot afirma cert ca unele idei si reguli pot fi depasite, perimate, desi se pastreaza. Asa si cu proba asta de presiune la incalzirea prin pardoseala, ce zica-se ar fi neaparat necesara inainte de turnarea sapelor...