Treceți la conținutul principal

Grosimea sapei la incalzirea prin pardoseala - Sapa, la incalzirea prin pardoseala


 

Nu de putine ori, dupa montajul incalzirii prin pardoseala, cei care-au venit sa toarne sapa, au sustinut sus si tare ca aceasta trebuie sa aiba o anumita grosime(mare!), invocand faptul ca ei asa stiu ca se face la incalzirea prin pardoseala, ca ei asa pun de fiecare data, ca toti instalatorii au fost de acord cu ei, ba i-au si sustinut in acest sens…

In fine, una peste alta, niste bazaconii.


Si-atunci, hai sa vedem care ar fi nivelul sapei ce ar trebui montata intr-un imobil unde s-a optat pentru incalzire prin pardoseala.


Ei bine, daca ne referim la un montaj al incalzirii prin pardoseala in sistem tacker, ideal, sapa ar trebui sa aiba 5 cm. 5 cm masurand de la nivelul superior al termoizolatiei. Nicidecum de la nivelul superior al tevilor montate peste stratul termoizolator(cum ar putea sa ti se sugereze). Asadar, acesti 5 cm de sapa ar trebui sa inglobeze si tevile montate peste stratul termoizolator.


Si, fiindca placa(fie de la parter ori etaj/e) niciodata nu este perfect dreapta, perfect plana, existand diferente de nivel, este de preferat ca sapa sa fie mai bine de 4 cm grosime, decat de 6 cm, ca medie. 


Recomand ca aceste sape, la incalzirea prin pardoseala, daca vorbim despre sape semiumede, sa fie mecanizate si elicopterizate. In acest sens, recomandarea mea este sa apelati DOAR la specialisti.


Niciun constructor sau meserias ce s-ar putea bate cu caramida in piept ca ar putea sa realizeze si manual acest tip de sape, si ca deasupra ar mai trage si o sapa autonivelanta, NU(chiar NU!) ar putea realiza, nici macar pe aproape, o sapa care sa concureze cu cea mecanizata, elicopterizata. Din niciun punct de vedere. Nota bene!


Evident, sapele pe baza de ciment folosite la incalzirea prin pardoseala NU ar trebui sa omita, in compozitie, aditivul special. Este de preferat ca acest aditiv special sa fie ales si totodata asigurat de catre vanzatorul sistemului de incalzire prin pardoseala. Nicidecum de catre cei care monteaza sape sau de catre oricine altcineva. NU orice aditiv pentru sapa este potrivit la incalzirea prin pardoseala, indiferent daca are un nume consacrat in domeniul constructiilor(sau nu). 


Daca se doreste a se adauga in sapa si fibre(fulgi) de polipropilena, pentru armare, acestea se pot pune in compozitie. Sau nu. Nu este obligatoriu adaugarea acestor fibre, mai ales in mediul rezidential. Obligatoriu este sa se respecte proportia nisip-ciment-aditiv, in cazul sapelor pe baza de ciment.


Daca nu se respecta proportiile, sapa poate deveni prea casanta ori prea friabila. Niciuna din aceste doua variante nu ar fi binevenita la incalzirea prin pardoseala, putandu-ti crea probleme, tie, ca beneficiar.


Privind alegerea variantei de montaj a circuitelor incalzirii prin pardoseala pe placi cu nuturi, povestea se cam schimba. Deoarece, in acest caz, o sapa semiumeda nu este deloc potrivita. Aceasta, la montaj, nu poate intra si acoperi bine toate golurile dintre teava si suport, nereusind sa “imbrace” teava pe circumferinta. Astfel, eficienta termica ar fi mult diminuata.

 

Si-atunci, o sapa fluida ar fi recomandata, fiind mult mai indicata. Fie ca este pe baza de ciment, fie ca este pe baza de ipsos/sulfat de calciu(anhidrit).

3 cm peste nuturi, ar fi suficient, ca nivel, ca inaltime de montaj.

 

Mentionand la acest moment sapele fluide, acestea pot fi recomandate si in cazul montajului circuitelor de la incalzirea prin pardoseala in sistem tacker.


Doar ca, pentru o sapa fluida de ciment(beton), nu prea se opteaza(spre deloc) in mediul rezidential, avand incalzire prin pardoseala. Din mai multe considerente.


In schimb, se opteaza pentru sapa fluida pe baza de ipsos/sulfat de calciu(anhidrit). Careia, daca-i mai taiem nasul marketingului trambitat, se poate observa ca are o conductivitate termica daca nu identica, cel putin foarte apropiata cu sapa semiumeda pe baza de ciment. Doar ca, diferenta notabila dintre acestea doua, sta in pret. Care, la sapa fluida anhidrita este de cel putin doua ori mai mare. Si ar mai fi o diferenta, aceea ca este semnificativ mai sensibila la umiditate. Dar hai sa zicem ca aici o mai “scalzi”, adaugand un strat hidroizolator, doar in camerele de baie, eventual si in camera tehnica. Dar ramai cu pretul. Pe care, poti fi dispus sa il platesti – sau nu – pentru acelasi rezultat in exploatare. Ca-n fond, alegerea iti apartine.



Bineinteles, acest intreg subiect are cazuri particulare specifice, existand mai multe variabile, pe care, poate le voi lua in calcul sa le expun intr-un alt articol. Deocamdata, prin informatiile de mai sus, marea masa a potentialilor beneficiari de sisteme de incalzire prin pardoseala, au raspunsul la cateva intrebari basic, legate de sapa.

 

Daca vrei sa stii ce ai de facut la incalzirea prin pardoseala, dupa instalare si exploatare, citeste acest articol


In curand o sa ne vedem aici, ajutandu-te cu mult mai multe informatii 


 


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Sistemul umed si sistemul uscat la incalzirea prin pardoseala

Prezentare. Comparatii. Observatii. Recomandari. In acest articol o sa prezint, pe scurt, atat sistemul umed, cat si sistemul uscat la incalzirea prin pardoseala. “Condimentand” prezentarea cu cateva comparatii, observatii si recomandari.   Sistemul umed Sistemul umed inseamna, concis, acel tip de montaj al circuitelor de incalzire prin pardoseala, care, ulterior punerii in opera, se va acoperi cu sapa. Sistemul umed este cel mai raspandit tip de montaj la incalzirea prin pardoseala, atat pentru finisari calde (parchet/mocheta), cat si pt finisari reci (gresie, marmura, granit, etc).   Componente:      - banda perimetrala –  autoadeziva, cu “ ş orţ” / "fusta"      - material termoizolator -  poate fi de mai multe tipuri – vezi  aici      - circuitele/buclele  - tevile sunt montate deasupra suportului termoizolator (fie intre nuturi, fie cu cleme, fie pe grile + cleme, fie p...

Proba de presiune la incalzirea prin pardoseala - Cand se efectueaza, inainte sau dupa turnarea sapei?

Cu cateva zile in urma, un utilizator pe un forum, intreba(ca multi altii de pana acum) daca se poate monta doar teava si sa toarne apoi sapa, fara proba de presiune, sau daca trebuie sa faca proba de presiune inainte de a se turna sapa. Desi multora le-ar parea evident ca trebuie facuta proba de presiune inainte de-a se turna sapa, din pacate(sau din fericire), eu am un alt punct de vedere, diametral opus. Exprimat la nivel logic, argumentat. Si pe baza experientei acumulate. Personal, nu imi pare imperios necesara proba de presiune inainte de turnarea sapei, DOAR DACA teava PEX folosita(inclusiv la coloanele de alimentare) este de buna calitate. De asemenea, proba cu aer la incalzirea prin pardoseala imi pare o prostie, reloaded. And reloaded. La probele normale de presiune, teava PEX de buna calitate nu prezinta modificari de diametru(decat de cativa microni), si asta doar in cazul presiunii inalte, insotita de temperatura(crescuta a) agentului termic vehiculat. Cu ...

Cum se incalzeste mai bine si mai repede avand incalzire prin pardoseala

Mai deunazi un beneficiar mi-a solicitat executia sistemului de incalzire prin pardoseala, cu circuite la pas de 100(mm), pe motiv ca astfel i s-ar incalzi mai bine si mai repede imobilul… Pe langa faptul ca imobilul nu “il incalzesti” de la “0” pana la 21-22-24 °C(sau oricat ti-ai dori sa fie temperatura de ambient – fie ca este diferita -sau nu- pe camere/zone), fiindca in rest, nu trebuie decat sa se mentina temperatura de ambient aleasa, lucru ce se realizeaza prin intermediul histerezisului termostatelor de ambient(adica de exemplu un gradient de 0,4 °C, adica +/- 0,2 °C), niciodata iar si iar, zilnic, de la “0”,  Am incercat sa ii explic faptul ca ori de am folosi pas de 100, ori pas de 150, imobilul se incalzeste la fel de repede. Sau la fel de incet. Cum vrea el sa priveasca fenomenul… El, nu si nu, ca “stii, la pas mai mic intra mai multa teava(pe mp)…, se plimba mai multa apa(pe mp)…, degaja mai multa caldura(pe mp)… Chestii… Teoretic, asa pare, insa confun...